Dragoş Guţu:Cea mai sigură cale de evitare a parotitei este vaccinul.

 

 

 

 

La moment, Republica Moldova se confruntă cu o epidemie de oreion, care ia proporţii. Spitalele nu au locuri pentru toţi pacienţii care nu au primit la timp vaccinul contra acestei patologii.
Cum cea mai eficientă cale de prevenire a unei infecţii constă în imunizare, managerul
reprezentanţei GlaxoSmithKline (GSK) în Moldova,
Dragoş Guţu, accentuează necesitatea respectării programului de vaccinare.

Domnule D. Guţu, pentru început, aş vrea să ne spuneţi ce presupune oreionul?

Oreionul este o infecţie virală, provocată de virusul urilian şi presupune tumefierea glandelor parotide , ce sînt localizate în apropierea organului auditiv. Ea poate cuprinde şi glandele submaxilare. Se transmite pe cale aerogenă şi, mai rar, prin contactul cu obiecte contaminate cu salivă. Infecţia poate fi însoţită de febră, dureri musculare şi de urechi, cefalee, pierderea poftei de mîncare, oboseală. În cît timp se tratează această infecţie?

Parotita se tratează în 2-3 săptămîni, asta dacă nu apar complicaţii. Aici mă refer la afectarea sistemului nervos central, provocînd meningită sau encefalită, la afectarea pancreasului, a ovarelor- la fete şi testiculelor- la băieţi. Acestea din urmă pot cauza sterilitate.

De obicei, predispuşi la parotită sînt copiii de 5-15 ani. Ce se întîmplă dacă infecţia apare la un adult?

Într-adevăr, parotita este considerată o patologie a copilului, dar asta nu înseamnă că nu o pot avea şi maturii. Dacă la copii infecţia are o formă mai lejeră, la adulţi ea decurge mai dificil şi pot apărea complicaţiile pe care le-am enumerat mai sus.

Ce reguli trebuie să respecte un bolnav, pentru a nu-i infecta pe cei din jur?

În cazul în care a fost suspectă patologia dată, persoana infectată trebuie izolată. Este de preferat ca medicul să fie chemat acasă, pentru a evita riscul infectării altor persoane. Tratamentul prescris de medic trebuie respectat întocmai.

Cum poate fi prevenită această infecţie?

Cea mai sigură metodă de prevenire a oreionului, desigur, este vaccinarea. În conformitate cu calendarul din Republica Moldova vaccinul se administrează de 2 ori: la vîrsta de 12 luni şi la 6-7 ani. El vine în combinaţie cu cel contra rubeolei şi rujeolei (ROR), adică la moment nu există unul exclusiv contra parotitei. Injectarea vaccinului este necesară, deoarece el conduce la producerea anticorpilor, astfel pregătind organismul pentru o eventuală „luptă” cu boala. De asemenea, se presupune că dacă ai făcut parotită în copilărie, atunci practic nu există şanse de o eventuală infectare. Cu toate acestea, au fost înregistrate cazuri în care persoana s-a infectat cu virusul urilian , chiar dacă a avut boala în copilărie. Oricum, pînă la urmă tot vaccinul rămîne a fi cel mai eficient mod de prevenire a patologiei.

Dacă vaccinul poate preveni infecţia, atunci de ce R. Moldova se confruntă cu o epidemie de oreion?

Epidemia a apărut, se pare, din motivul că există o grupă de persoane care s-au născut în perioada destrămării URSS şi la moment sînt adolescenţi, care nu au fost supuşi vaccinării. Cum Planul Naţional de Vaccinare a fost implementat mai tîrziu, acest grup a rămas nevaccinat. Din acest context rezultă şi importanţa respectării calendarului de vaccinare în prevenirea diferitor patologii.

Există un tratament universal împotriva oreionului?

Un tratament universal la moment nu există. Oreionul presupune o serie de simptome, iar fiecare persoană suportă diferit infecţia. Se intervine simptomatic in caz de febra, dureri etc.

De obicei, vaccinul conţine virusul infecţiei. Care este riscul îmbolnăvirii cu parotită de la un vaccin?

De regulă acest risc nu ar trebui să existe, desi mult depinde de tipul şi tehnologia vaccinului utilizat. Dacă e să vorbim despre preparatul firmei GSK, Priorix, atunci şansele de infectare sunt nule.

Să înţeleg că există mai multe tehnologii de obţinere a acestui vaccin…

Desigur. De exemplu, primul vaccin contra parotitei a apărut în SUA în 1948, fiind obţinut din tulpina unui virus omorît. Dar, din cauza că oferea o protecţie slabă şi de scurtă durată, el a fost scos din uz în 1979, cînd au apărut vaccinuri de tipul vii-atenuate. Tulpina Leningrad-3 a apărut un an mai tîrziu în URSS si impreuna cu derivatul ei croaţian, L-Zagreb, este folosita pînă în prezent în vaccinurile ruseşti, indiene şi coreiene. Tulpina Urabe este produsă şi utilizată în Japonia, iar tulpina Rubini –în Elveţia. Problema este că toate aceste tipuri de vaccin pot avea reacţii nu tocmai plăcute. Una din complicaţiile ce poate apărea în urma imunizării este meningita aseptică. Chiar în Buletinul Informativ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din decembrie 2003 se stipulează că au fost raportate numeroase cazuri de meningită aseptică, în rezultatul injectării cu vaccinuri obţinute din tulpinele Urabe, Leningrad-3, L-Zagreb.

Dar vaccinul companiei GSK ce tulpină utilizează?

Compania noastră obţine vaccinul contra parotitei în baza derivatului tulpinei Jeryl-Lynn – RIT 4385. Această tulpină nu este periculoasă şi în urma ei nu apar complicaţii, de aceea este recomandată de către Comitetul Global în Problema Securităţii Vaccinurilor, Ministerele Sănătăţii şi organele locale de securitate medicamentoasă din Europa de Vest şi SUA.

Prin ce este diferită tulpina Jeryl-Lynn?

Spre deosebire de celelalte, tulpina Jeryl-Lynn conţine alte două subtulpini: JL1 şi JL2. Derivatul nostru, RIT 4385, este obţinut prin extragerea unei singure subtulpini, care oferă vaccinului seroprotecţie şi astfel, se reduce numărul reacţiilor adverse. Spre deosebire de vaccinul obţinut în baza tulpinilor Leningrad-3, L-Zagreb, Urabe, care sînt mai ieftine, cel crescut pe tulpina Jeryl-Lynn este mai calitativ, adică anticorpii apar rapid, se menţin pe o perioadă îndelungată de timp şi nu prezintă reacţii adverse.

La moment, ce vaccin este administrat locuitorilor Republicii Moldova?

În Moldova vaccinul contra oreionului este de origine indiană, cu toate că în majoritatea statelor europene el nu este acceptat, din moment ce presinta anumite riscuri de reactii adverse. El este mai ieftin şi la moment R. Moldova nu are posibilitati financiare pentru a cumpăra unul cultivat pe tulpina Jeryl-Lynn, de exemplu Priorix. La noi în ţară s-a mers pe ideea să fie asigurata întreaga populaţie, chiar cu pretul de a procura vaccinuri mai puţin calitative.

Dacă cineva doreşte să primească un vaccin eficient, îl poate cumpăra în mod particular sau trebuie să se conformeze cu cel gratuit, oferit de stat?

Cine va dori să primească vaccinul firmei GSK contra parotitei, va putea face acest lucru în viitorul apropiat, pentru că noi intenţionăm să deschidem nişte centre private de vaccinare, care vor avea în portofoliu toate vaccinările existente în Calendar plus o serie de alte vaccinuri. Astfel vom oferi locuitorilor R. Moldova o alternativă. Ei vor putea alege vaccinul care le convine. Evident serviciile oferite de centrele noastre vor fi contra plată.

Vă mulţumesc pentru interviu.

Creştinii marchează Ajunul Crăciunului,după calendarul gregorian.

„Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştiinţei. Ca întru dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie”. Este toparul pe care în vor cânta diseară creştinii ortodocşi care vor veni la biserici să cinstească Naşterea celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos.

Crăciunul, celebrat la 25 decembrie după calendarul gregorian sau la 7 ianuarie după calendarul iulian, este una din cele 12 sărbători domneşti, considerată de Biserică a treia ca importanţă după Paşti şi Rusalii. Este sărbătoarea împărătească a bucuriei înnoirii şi sfinţirii legilor firii.

Conform Sfintei Scripturi, Iisus s-a născut în cetatea Betleemului. Fecioara Maria, când trebuia să-l aducă pe lume, umbla, însoţită de logodnicul său Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Negăsind loc de găzduire a găsit adăpost într-o iesle. În momentul Naşterii Mântuitorului s-au deschis cerurile, Duhul Sfânt a pogorât deasupra pruncului şi în grajd s-a făcut lumină. “Tineri, binecuvantaţi-L, preoţi, laudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii”, se spune în Evanghelia de la Luca.

În ajunul Crăciunului se citesc Ceasurile Împărăteşti şi se săvârşeşte Liturghia Sf. Vasile cel Mare. Privegherea de seară începe cu Pavecerniţa Mare, unde se cântă troparul şi condacul praznical. Sunt rostite rugăciuni de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului şi untdelemnului. Credincioşii gustă apoi din pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, şi sunt unşi cu untdelemn. Rânduiala Utreniei este cea a unui praznic mare. Aici, pentru prima dată, se cântă în întregime Canonul Naşterii Domnului.

Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul de a merge cu colindul, cântece rituale care vestesc Naşterea Mântuitorului. În special copii sunt cei care colindă din casă în casă. Sunt răsplătiţi de gazde cu dulciuri şi fructe, uneori şi bani.

Pentru creştinii care ţin post, Ajunul Crăciunului este ultima zi în care le sunt impuse restricţii alimentare. De Crăciun, tradiţional pe masa de sărbătoare se vor servi nelipsitul cozonac, sarmalele, piftia, cârnaţii de porc, caltaboşul şi vinul roşu.

A doua zi de Crăciun, este prăznuit Soborul Născătoarei de Dumnezeu. Într-a opta zi a Naşterii e Tăierea Împrejur a Domnului. Perioada de bucurie a Crăciunului se întinde până la Arătarea Domnului, perioadă în care îngenuncherile în biserici sunt oprite, cu excepţia unei singure zile, Ajunul Bobotezei.

La 25 decembrie, alături de Biserica Catolică, Crăciunul este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (1963).

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană şi calendariştii vechi greci, care continuă să se folosească calendarul iulian pentru datele fixe, sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. 

Un concert de binefacere,”PENTRU VOI COPIII LUMII!”

Şapou-O sărbătoare de bun augur a avut loc la 13 noiembrie în sala mare a FILARMONICII DE Stat, osărbătoare dăruită pentru micile suflete necăjite,copii.

De ce să-i chinuim şi săi necăjim.L-i s-a dat viaţă, dar au fost abandonaţi şi izolaţi, lipsiţi prin abuz de dreptul la o famolie.

Îi vedem astfel pentru că soarta nu a fost tocmai darnică cu ei şi nici nu le-a oferit şansa să trăiască într-o familie să aibă căldura dăruită de aceştea, să se bucure de clipele efemere ale cpolilăriei, alătiri de mama şi tata.Copii înspăimîntaţi de nesiguranţa zilei de mîine,păşesc în viitor cu speranţă că vor regăsi totuşi acea căldură, dragoste, mîngîere din partea familiei care le-a lipsit pînă acum.

Însă la noi în Republica Moldova puţine şanse sunt şi puţine familii se găsesc pentru a face această binefacere pentru a adopta un copil şi ai dărui lumina copilăriei familiare ce-i lipsea pînă acum.

Organizaţia pentru drepturile copilului în Republica Moldova au esfăşurat acest concert cu ocazia cele-i de a 19-a aniversare a CONVENŢIEI CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI (ONU), un concert de binefacere cu genericul: “PENTRU VOI COPIII LUMII”!

Pentru ei au evoluat în scenă interpreţii de muzică uşoară, ION SURUCEANU, GETA BURLACU, ANA BARBU, ADRIAN URSU, ANATOL MÎRZENO, DOINIŢA GERMAN şi mulţi alţi interpreţi de la noi din ţară.

Desigur pe scenă a urcat şi directorul Filarmonicii Naţionale de Stat, Svetlana Bivol care a adus sincere mulţumiri şi urări de bine pentru toţi cei care au contribuit la organuzarea acestui concert de binefacere pentru copii.

Svetlana Bivol a mai menţionat că toate mijloacele financiare acumulate de pe urma desfăşurării acestui eveniment vor fi îndreptate spre susţinerea unui grup de copii ex-instituţionalizaţi, desigur şi cadrele care activează în instituţiile pentru copii abandonaţi au venit şi ei cu o felicitare de mulţumire pentru tot comitettul organizatoric.

“Contribuie şi tu la această binefacere, anume copii sunt fericirea lumii!”

Au fost desemnaţi cei mai buni jurnalişti ai anului 2008

 

Clubul de presă din Chişinău – Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) şi Comitetul pentru Libertatea Presei – a organizat marţi, 23 decembrie, tradiţionala Gală de decernare a premiilor „Zece jurnalişti ai anului” (ediţia a 14-a), transmite Info-Prim Neo.

Cei zece jurnalişti ai anului 2008 au fost desemnaţi după cinci categorii. La categoria presa scrisă au fost premiaţi Ion Preaşcă de la săptămânalul „Eco” şi Irina Codrean de la cotidianul „Timpul”; la categoria televiziune – Angela Gonţa, la PRO TV Chişinău, şi Gabriel Călin, TV7; la categoria radio – Elena Moldoveanu, Radio „Europa Liberă” şi Eduard Maceac, Radio Moldova; la categoria agenţii de presă – Lina Grâu, „NewsIn”, şi Lilia Gurez, „Infotag”; la categoria presa locală – Ana Butnariuc, PRO TV Chişinău, şi ziarul „SP” (Bălţi), şi Ludmila Topal, Bas TV şi Bas FM (Basarabeasca).

În cadrul Galei, de asemenea, au fost acordate câteva premii speciale. Premiul de excelenţă pentru longevitate jurnalistică a revenit scriitorului şi publicistului Mihail Gheorghe Cibotaru. Premiul „Speranţa anului” a fost acordat reporterului Agenţiei „Info-Prim Neo”, Eugenia Pogor, şi Marianei Raţă de la „Jurnal de Chişinău”. Jurnal TV a fost premiat pentru „Debutul anului”. „Managerul anului” a devenit Serghei Mişin de la „Экономическое обозрение”, „Логос Пресс”. Radio „Vocea Basarabiei” a fost primit premiul „Phoenix” pentru că îşi face meseria în condiţii extreme. Premiul special al CIJ pentru promovarea diversităţii a revenit Nataliei Scurtul de la ziarul вести”, Tiraspol.

Procesul de selectare a laureaţilor acestor premii s-a desfăşurat în trei etape. La prima etapă, instituţiile media din Moldova au fost solicitate să propună câte trei candidaţi: un jurnalist din cadrul redacţiei şi doi – din alte redacţii. La a doua etapă, au propus candidaţi reprezentanţi ai ONG-urilor de media, serviciilor de presă, organizaţiilor internaţionale. Decizia finală (etapa a treia) a fost luată de către membri Consiliului de experţi de pe lângă CIJ, care s-au ghidat de rezultatele chestionări. Câştigătorii au fost stabiliţi cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

La desemnarea premianţilor s-a ţinut cont de următoarele criterii: profesionalism, obiectivitate, respectarea normelor deontologice, impactul asupra opiniei publice şi devotament faţă de profesie.

Gala premiilor „Zece jurnalişti ai anului” s-a desfăşurat cu susţinerea financiară a Misiunii OSCE în Moldova, Fondului Global pentru Prevenirea Conflictelor al Guvernului Marii Britanii şi ONU în Moldova.

Compania “Teleradio-Moldova” va produce o emisiune dedicată exclusiv persoanelor cu dizabilităţi

Compania publică „Teleradio-Moldova”  va produce în 2009 o emisiune dedicată persoanelor cu dizabilităţi.

După cum a comunicat pentru INFOTAG, Mariana Şlapac, preşedinte al CO „Telaradio-Moldova”, noua emisiune ar putea fi pusă pe post deja la începutul anului 2009.

„Compania Teleradio-Moldova a realizat un şir de emisiuni privind tematica celor mai trişti ca noi, am desfăşurat acţiuni de caritate pentru a colecta bani în susţinerea acestor persoane cu  un destin mai dur, dar totuşi mentalitatea noastră nu este una Europeană la acest capitol. Aceste persoane trebuie ţinute în vizor şi mediatizate intens pentru a le demonstra că suntem alături de ei, chiar prin emisiunile radio şi TV să familiarizăm societate civilă cu aceste persoane şi cu problemele stringente cu care se confruntă zilnic” a subliniat Şlapac. 

Mariana Matfei, asistentă la Centrul de resurse al asociaţiei „Motivaţie”, care este imobilizată într-un scaun cu rotile deja de 5 ani, consideră că asemenea emisiuni trebuie să apară regulat.

„Este foarte rău că societatea noastră nu este informată şi de aceea majoritate ne privesc indiferenţi, nu ne ajută, nu  i-au atitudine faţă de problemele cu ne  confruntăm. Îmi este foarte dificil să mă deplasez prin locurile publice deoarece nu sunt utilate special, chiar în majoritatea blocurilor de locuit sau în instituţiile publice nu există ascensoare sau scări corespunzător amenajate situaţiei noastre ” a menţionat Mariana.

INFOTAG precizează: În Moldova sînt înregistrate cca 143 mii persoane cu dizabilităţi. Dintre aceştia numai  aproximativ 7,3 mii invalizi sînt angajaţi în cîmpul muncii la diferite întreprinderi individuale şi de stat.

Un concert fără aer!

Şapou-Un concert mult aşteptat care a avut loc pe PMAN, pe 28 septembrie şi care a avut ca invitat pe oaspetele serii TIMOTI,vedeta Rusiei şi mulţi alţi interpreţi ai Republicii Moldova şi Transnistria.

Seara de sîmbătă a fost dedicată seara tineretului şi desigur a celor ce le plac concertele petrecute în aer liber.

Fanii cîntăreţului TIMOTI au fost în mare aşteptare pentru al vedea pe marea scenă.Desigur au fost multe aplauze,strigăte , unii doreau să ajungă chiar pe scenă lîngă el, dar noroc de securitate şi bodyguard. vedetei.

Au cîntat şi alţi interpreţi ca de exemplu “БИ-2″ din Rusia şi cei din Transnistria însă nu  a fost acea atmosferă precum o făcea interpretul TIMOTI.

Atmosfera cea mai plăcută după cum spun cei care au fost prezenţi acolo a fost atunci cîn TIMOTI a urcat pe scenă dar cînd a început să cînte a fost o tensiune şi mai mare petrecută din strigătele şi fluieratul publicului.

Desigur şi interpretul a fost surprins plăcut de un public atît de mare şi fanii care îl aşteptau cu braţele deschise, dar interpretul ne-a promis că va mai veni în Chişinău.Oseară şi o noapte de neuitat pentru toţi cei prezenţi acolo dar şi o dimineaţă foarte grea pentru măturătorii de stradă.

În asemenea anturaj se desfăşoară toate concertele petrecute sub cerul liber care mai interesante care mai puţin însă un concert ca acesta am da greş dacă am spune că nu a fost interesant şi plăcut, nu des se fac concerte de asemenea fel însă acesta a fost unul mult aşteptat şi mult apreciat.

Toamna de AUR!

Iarăşi pe aleele oraşului se strecoară o ploiţă de frunze pictate,e o mare bucurie pentru copii din grădiniţi şi şcoli pentru că a sosit o sărbătoare frumoasă pentru ei, “Toamna de AUR”!

Picii împreună cu educatoarele şi profesoarele lor aleargă pe alei şi culeg cele mai colorate frunze de pe covorul pictat,fiecare se bucură şi se laudă de buchetele de frunze culese.

Profesoarele la rîndul lor apreciază care este cel mai frumos buchet şi acela va fi expus pentru expoziţia sărbătorii “Toamna de AUR”!

Pentru a afla de ala aceşti copilaşi dacă le place acest anotimp nu ar trebui mul efort pentru că putem afla răspunsul de pe feţele lor zîmbitoare şi vesele care aleargă în mare grabă pentru a îmbrăţişa toate frunzele aşternute pe jos şi pentru a le prinde pe cele care abea cad din copaci.

Copiii… anume ei îmbogăţesc,colorează şi dau viaţă acestui anotimp cam trist,de ce trist? Pentru că frunzele care cad sunt moarte  şi doar copii cînd le strîng,ţi se pare că în braţele lor prind viaţă şi se bucură poate că nu vor fi duse undeva, aruncate şi arse, dar vor îmbogăţi clasele elevilor şi picilor de la grădiniţe cu gama lor colorică şi cu formele lor una mai frumoasă ca alta.

Poate toamna este un anotimp trist însă frumuseţea nui lipseşte,fiecare anotimp în parte are ceva specific ceva frumos.Toamna este anotimpul care pe meleagurile noastre aşterne mai multe culori spre deosebire de celelete anotimpuri.

Frumuseţea,arma de preţ a femeilor.

Ce poate fi mai fin pe acest pămînt decît omul pe nume femeia.

Femeia pentru societate reprezintă sezul frumosului,anume ea face viaţa mai colorată şi mai amoroasă atunci cînd se află prin preajma bărbaţilor.Dar cum o face? secretul îl ştie numai ea femeia…

Şi uite că pe strada Ginta Latină,găsim un mic salon de frumuseţe “LONDON”,încercînd să intri,cineva de aici te poate descoperi că tu poţi fi mai frumoasă decît eşti.

Domnişoara Irina care activează deja de trei ani în acest mini salon de frumuseţe,ne spune că mai frumoasă şi mai bună ca propria-şi meserie nu poate găsi.Ea a visat de mică să ajungă o frezeriţă şi uite că visul i sa împlinit.

În fiecare zi cînd vine la acest serviciu spune ea vine mereu cu drag şi cu mare plăcere de a munci.În fiecare zi vede feţe noi,domnişoare ,doamne care vin să-şi facă aspectul fizic ca de vis.

Nu totdeauna şi nu în fiecare zi o femeie poate să-şi permită acest răsfăţ,domnişoara Irina ne spune că fiecare din femei care-i calcă pragul salonului,vin să se cuafeze,sau să se machieze numai cu ocazii speciale,rareori cîn vin domnişoare pentru a-şi aranja părul în fiecare dimineaţă,sau să se machieze,cred că această afirmaţie ţine numai de acele femei care din simplu motiv nu reuşesc,sau nu le ajung timp pentru a sae ocupa de ele.Totdeauna femeia trebuie să fure cîteva clipe din timpul ei pentru a se aranja şi a se dărui frumuseţei.

Dar uite că în timp ce eu o interoghez pe Irina pe uşa salonului intră o domnişoară model,am întrebato curioasă fiind,dacă are vrio ocazie specială de a venit la acest salon? ea îmi spune că nu,un simplu motiv,vreau să arăt frumoasă pentru prietenul meu,ce n-ar face o femeie pentru ai atrage atenţia bărbaţilor,multe chiar prin multe se jertfeşte o femeie pentru a arăta cît mai frumoasă alăturea de bărbat.

Dar revenind iarăşi la orele de frumuseţe ce ne le oferă domnişoara Irina,am aflat multe lucruri frumoase şi interesante.La capitolul  “CUM SĂ DEVII FRUMOASĂ”,stilistul nostru ne spune că frumuseţea este ceva divin şi face parte chiar din chipul femeii din interior.Femeia trebuie să arate frumoesă atît exterior cît şi interior,pentru că dacă femeiei în interiorul ei îi lipseşte acea frumuseţe,blîndeţe şi finitate,atunci frumuseţea nu poate capta lumina pe chipul femeie din exterior.

Orice femeie arată frumoasă în felul ei de a fi spune Irina,prin felul de exprimare,zîmbet,aspect fizic plăcut,părul bine aranjat,machiaj fin şi cu un ten mereu luminos,dar cred că arma femeiei este totuşi frumuseţea ei interioară care o poate completa pe cea exterioară.

Fiţi mereu frumoase,şi nu uitaţi că sunteţi frumoase.

Reportaj-HRAMUL CHIŞINĂULUI!

14 OCTOMBRIE,”ZIUA CHIŞINĂULUI”sărbătoare pentru toţi moldovenii de pretutindeni.

Tînăra capitală!

572 de ani peste jumătate de mileniu a trecut oraşul nostru Chişinău,atîţea ani dar Chişinăul mereu tînăr este şi va rămîne.

Funcţionarii Primăriei Municipale în dimineaţa zilei de sărbătoare au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt,pentru că sărbătoarea nu poate începe fără acest eveniment important.

Oaspeţii sărbătorii!

În prima jumătate a zilei de sărbătoare,Consiliu Municipale a fost însoţit de oaspeţii străini şi reprezentanţii ai Ambasadei Romîne în Republica Moldova,care au mers spre Catedrală “Naşterea Domnului”,unde au asistat la sfînta liturghie,episcopul Anatolie împreună cu Primarul general Dorin Chirtoacă,i-au felicitat pe toţi creştinii cu ocazia Hramului Oraşului,apoi toţi sau îndreptat spre scena centrală din PMAN.,şi au fost întîmpinaţi cu pîine şi sare cu cîntece şi dansuri.

Sărbătoarea abea a început!

Scena pregătită,toţi sunt pregătiţi,îmbrăcaţi în straie de sărbătoare,o mulţime de oameni dornici şi bucuroşi de sosirea acestei sărbători colindă acum pe bulevardul central Ştefan cel Mare zîmbăreţi şi cu baloane în mînă.Ştiind că trebuie să vezi numai automobile circulînd,acum în jur suntem înconjuraţi de noi oamenii şi de iarmaroace pentru că lumea în prima jumătate a zilei trec pe la iarmaroc îşi cumpără ceva pe alese mai iau şi cîte o halbă de bere şi încet-încet se îndreaptă spre scene plină de sărbătoare.

Scena deacum e plină de interpreţi,muzică dansuri,felicitările şi urările de bine merg în toi.Interpreţii noştri  autohtoni de muzică populară şi uşoară,Zinaida Julea,Mihai Ciobanu,Lidia Botezatu,Radu Dolgan,orchestra”Lăutarii” împreună cu Nicolaie Botgros,Geta Burlacu,Nelly Ciobanu,Natalia Barbu,Adrian Ursu,au făcut publicul ca să sară în sus şi să simtă atmosfera de sărbătoare.

Artiştii de peste Prut şi surpriza serii!

Toţi acei prezenţi la sărbătoare au fost foarte încîntaţi de interpreţii veniţi de peste prut,este vorba de Gherghe Zamfir,Irina Loghin şi Fuego,care au cîntat pentru tot Chişinăul şi care au adus sărbătoarea printre cîntecele populare interpretate de ei şi care au  lăsat surprinşi pe lumea de acolo,toţi au încins o horă ca de zile mari,drept că nu prea aveai unde te învîrte pentru că aşa multă lume încă nu sa mai văzut,îmbulzeală,strigăte dar totuşi cîntecele lor au fost ascultate şi aplaudate.

Dar ziua de sărbătoare încă nu sa încheiat aici,cel mai fierbinte moment abea a început,surpriza serii şi mult aşteptatul interpret de la noi din ţară Dan Bălan care nu a mai dat aproape patru ani pe scenele Chişinăului,de Ziua Oraşului uite că ne-a făcut o surpriză oferindune un show de excepţie care a susţinut un recital cu proiectul său “Crazy Loop” şi alături de el au evoluat dansatorii şi instrumentiştii proiectului.Recitalul său a susţinut şi pise mai vechi pe care le-a interpretat cîndva trupa “O-zone”,dansuri şi focuri de artificii au susţinut acest recital împreună cu Dan Bălan.

Ai mîncat? strînge după tine…

Este exact ceia ce ni se potriveşte nouă oamenilor care după fiecare concert în Chişinău petrecut sub cerul liber,ne distrăm,dansăm,însă de curăţenie uităm.Uite aşa este după o zi de sărbătoare,cînd te uiţi pe jos vezi numai ghiocei de toate mărimele şi de toate culorile,dacă de sărbătoarea vinului sau strîns peste 100 tone de gunoi,atunci de Hramul oraşului comentarii nu mai pot fi,nu e destul cîtă îmbulzeală dar şi sticle sfărîmate,dar… ce poţi să zici a fost sărbătoare. 

Reportaj-ZIUA VINULUI!!!!!!!!!!!!

Sarbatoarea a fost inaugurata oficial la 11 octombrie ora 10,in PMAN.12 octombrie a fost continuarea sarbatorii veneficatorii.

Expozitii curgatoare!

Mergind pe drumul ce duce spre capitala Moldovei CHISINAU si ajungind pe bulevardul Stefan cel Mare suntem inconjurati de un iarmaroc curgator,54 de itreprinderi vitivinicole au participat la cea de a VII-editie a sarbatorii “ZIUA NATIONALA A VINULUI”,60 de intreprinderi de comert si alimentatie publica,100 de mesteri populari care si-au aratat maiestria lor prin butoaiele mesterite,au dat deschidere sarbatorii.

INMINAREA PREMIULUI!

Tot in aceiasi dimineata a fost desemnat marele premiu in domeniul vitivinicol si prezentari teatralizate ale intreprinderilor detinatoare de premii din anii precedenti.

Presedintele statului Vladimir Voronin a inminat directorului general al intreprinderii mixte VINARIE “PURCARI” SRL,Victor Bostan,Diploma si marele premiu pentru anul 2008,aceasta excelenta onoare a fost acordata pentru merite deosebite in fabricarea vinurilor de calitate inalta.Victor Bostan sa aratat destul de multumit si de onorat pentru inalta sa distinctie in domeniul venificatiei.Acest premiu a fost primit la un an de la relansarea legendarilor vinuri “NEGRU DE PURCARI” SI “ROSU DE PURCARI”,care pe parcursul acestui an au fost deja axportate in toate tarile lumii,inclusiv Rominia,Rusia,Polonia,Germania,SUA ,a mentionat directorul in fata publicului.

Degustari pe alese.

Doua zile la rind,oamenii grabiti pentru a gusta din vinurile de calitate,insa cind ajungeai linga pavelion cam iti incretea fruntea pentru ca vinurile nu erau chiar simple degustari,dar degustari cu plata,pentru un pahar de 100g.te costa 4-5,sau chiar 10lei si cite 20lei pentru degustarea devinurilor si a altor bauturi alcoolice.Deasemenea si degustarile culinare nu au fost prea incintatoare cind te uitai la preturile lor.54 de intreprinderi viivinicole,44 de pavelioane printre care si cele mai apreciate vinarii;”CRICOVA”detinatoarea trofeului 2002,”PURCARI”,”MILESTII MICI”detinatoarea premiului 2007,”DIONYSOS-MERENI”,”BARZA ALBA”,”LYON-GRE” cu premiul in 2004.Toate isi aveau farmecul lor in gustul vinului,dar si fiecare cu pretul sau,vrei sa servesti un vin bun de calitate,atunci plateste mai mult.

Show-ul a inceput!

In aer liber show-ul incepe seara atunci cind prinde a suna melodiile interpretilor de la noi din tara.Ca si in preajma oricarui concert au fost interpreti emeriti,artisti ai folclorului moldovenesc “LAUTARII” impreuna cu Nicolaie Botgros,Adriana Ochisanu,Zinaida Julea,desigur si interpretii de mizica usoara Adrian Ursu,Nelly Ciobanu,Natalia Barbu,Alexa si multi -multi,alti interpreti care au facut un show de exceptie,dar nu au lipsit si nici manifestarile artistice ale unor interprinderi vitivinicole cum ar fi;”DIONYSOS-MERENI”detinatoarea premiului mare in 2005,care a adus in fata publicului “Legenda vitei-de-vie”,intreprinderea “MILESTII MICI” a oferit publicului un dans popular,Vitalie Dani a interpretat imnul intreprinderii mixte “LYON-GRE’,detinatoarea premiului 2004.Fiecare si-au prezentat manifestarile sale culturale,dar nici populatia venita la sarbatoare nu au stat cu miinele in buzunare,au incins toti o hora asa ca de zile mari.

Dulce-i vinul…

 

Toata lumea danseaza,chiuie si se distreaza,desigur ca la asemenea eveniment si anume ca-i ‘Ziua vinului’,cum sa nu fie unii care sa le para vinul dulce.Majoritatea dintre tineri li sa parut ca vinul se termina,pentru ca pe unde te uitai se zarea cite unul care cinta deacum ‘Dulce-i vinul’.E  sarbatoare de degustatii si de admiratii,de cintece si dansuri,insa marog…unora li sa dat pe gust degustarile si pina la urma unii sau dat niste clowni intr-un circ,in loc sa privesti spre scena te uiti la ei.Dar…de baut avem,de mincat mincam,dar nu trebuie sa uitam si ce minte avem.