Creştinii marchează Ajunul Crăciunului,după calendarul gregorian.

„Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştiinţei. Ca întru dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie”. Este toparul pe care în vor cânta diseară creştinii ortodocşi care vor veni la biserici să cinstească Naşterea celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos.

Crăciunul, celebrat la 25 decembrie după calendarul gregorian sau la 7 ianuarie după calendarul iulian, este una din cele 12 sărbători domneşti, considerată de Biserică a treia ca importanţă după Paşti şi Rusalii. Este sărbătoarea împărătească a bucuriei înnoirii şi sfinţirii legilor firii.

Conform Sfintei Scripturi, Iisus s-a născut în cetatea Betleemului. Fecioara Maria, când trebuia să-l aducă pe lume, umbla, însoţită de logodnicul său Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Negăsind loc de găzduire a găsit adăpost într-o iesle. În momentul Naşterii Mântuitorului s-au deschis cerurile, Duhul Sfânt a pogorât deasupra pruncului şi în grajd s-a făcut lumină. “Tineri, binecuvantaţi-L, preoţi, laudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii”, se spune în Evanghelia de la Luca.

În ajunul Crăciunului se citesc Ceasurile Împărăteşti şi se săvârşeşte Liturghia Sf. Vasile cel Mare. Privegherea de seară începe cu Pavecerniţa Mare, unde se cântă troparul şi condacul praznical. Sunt rostite rugăciuni de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului şi untdelemnului. Credincioşii gustă apoi din pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, şi sunt unşi cu untdelemn. Rânduiala Utreniei este cea a unui praznic mare. Aici, pentru prima dată, se cântă în întregime Canonul Naşterii Domnului.

Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul de a merge cu colindul, cântece rituale care vestesc Naşterea Mântuitorului. În special copii sunt cei care colindă din casă în casă. Sunt răsplătiţi de gazde cu dulciuri şi fructe, uneori şi bani.

Pentru creştinii care ţin post, Ajunul Crăciunului este ultima zi în care le sunt impuse restricţii alimentare. De Crăciun, tradiţional pe masa de sărbătoare se vor servi nelipsitul cozonac, sarmalele, piftia, cârnaţii de porc, caltaboşul şi vinul roşu.

A doua zi de Crăciun, este prăznuit Soborul Născătoarei de Dumnezeu. Într-a opta zi a Naşterii e Tăierea Împrejur a Domnului. Perioada de bucurie a Crăciunului se întinde până la Arătarea Domnului, perioadă în care îngenuncherile în biserici sunt oprite, cu excepţia unei singure zile, Ajunul Bobotezei.

La 25 decembrie, alături de Biserica Catolică, Crăciunul este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (1963).

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană şi calendariştii vechi greci, care continuă să se folosească calendarul iulian pentru datele fixe, sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. 

Un concert de binefacere,”PENTRU VOI COPIII LUMII!”

Şapou-O sărbătoare de bun augur a avut loc la 13 noiembrie în sala mare a FILARMONICII DE Stat, osărbătoare dăruită pentru micile suflete necăjite,copii.

De ce să-i chinuim şi săi necăjim.L-i s-a dat viaţă, dar au fost abandonaţi şi izolaţi, lipsiţi prin abuz de dreptul la o famolie.

Îi vedem astfel pentru că soarta nu a fost tocmai darnică cu ei şi nici nu le-a oferit şansa să trăiască într-o familie să aibă căldura dăruită de aceştea, să se bucure de clipele efemere ale cpolilăriei, alătiri de mama şi tata.Copii înspăimîntaţi de nesiguranţa zilei de mîine,păşesc în viitor cu speranţă că vor regăsi totuşi acea căldură, dragoste, mîngîere din partea familiei care le-a lipsit pînă acum.

Însă la noi în Republica Moldova puţine şanse sunt şi puţine familii se găsesc pentru a face această binefacere pentru a adopta un copil şi ai dărui lumina copilăriei familiare ce-i lipsea pînă acum.

Organizaţia pentru drepturile copilului în Republica Moldova au esfăşurat acest concert cu ocazia cele-i de a 19-a aniversare a CONVENŢIEI CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI (ONU), un concert de binefacere cu genericul: “PENTRU VOI COPIII LUMII”!

Pentru ei au evoluat în scenă interpreţii de muzică uşoară, ION SURUCEANU, GETA BURLACU, ANA BARBU, ADRIAN URSU, ANATOL MÎRZENO, DOINIŢA GERMAN şi mulţi alţi interpreţi de la noi din ţară.

Desigur pe scenă a urcat şi directorul Filarmonicii Naţionale de Stat, Svetlana Bivol care a adus sincere mulţumiri şi urări de bine pentru toţi cei care au contribuit la organuzarea acestui concert de binefacere pentru copii.

Svetlana Bivol a mai menţionat că toate mijloacele financiare acumulate de pe urma desfăşurării acestui eveniment vor fi îndreptate spre susţinerea unui grup de copii ex-instituţionalizaţi, desigur şi cadrele care activează în instituţiile pentru copii abandonaţi au venit şi ei cu o felicitare de mulţumire pentru tot comitettul organizatoric.

“Contribuie şi tu la această binefacere, anume copii sunt fericirea lumii!”

Au fost desemnaţi cei mai buni jurnalişti ai anului 2008

 

Clubul de presă din Chişinău – Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) şi Comitetul pentru Libertatea Presei – a organizat marţi, 23 decembrie, tradiţionala Gală de decernare a premiilor „Zece jurnalişti ai anului” (ediţia a 14-a), transmite Info-Prim Neo.

Cei zece jurnalişti ai anului 2008 au fost desemnaţi după cinci categorii. La categoria presa scrisă au fost premiaţi Ion Preaşcă de la săptămânalul „Eco” şi Irina Codrean de la cotidianul „Timpul”; la categoria televiziune – Angela Gonţa, la PRO TV Chişinău, şi Gabriel Călin, TV7; la categoria radio – Elena Moldoveanu, Radio „Europa Liberă” şi Eduard Maceac, Radio Moldova; la categoria agenţii de presă – Lina Grâu, „NewsIn”, şi Lilia Gurez, „Infotag”; la categoria presa locală – Ana Butnariuc, PRO TV Chişinău, şi ziarul „SP” (Bălţi), şi Ludmila Topal, Bas TV şi Bas FM (Basarabeasca).

În cadrul Galei, de asemenea, au fost acordate câteva premii speciale. Premiul de excelenţă pentru longevitate jurnalistică a revenit scriitorului şi publicistului Mihail Gheorghe Cibotaru. Premiul „Speranţa anului” a fost acordat reporterului Agenţiei „Info-Prim Neo”, Eugenia Pogor, şi Marianei Raţă de la „Jurnal de Chişinău”. Jurnal TV a fost premiat pentru „Debutul anului”. „Managerul anului” a devenit Serghei Mişin de la „Экономическое обозрение”, „Логос Пресс”. Radio „Vocea Basarabiei” a fost primit premiul „Phoenix” pentru că îşi face meseria în condiţii extreme. Premiul special al CIJ pentru promovarea diversităţii a revenit Nataliei Scurtul de la ziarul вести”, Tiraspol.

Procesul de selectare a laureaţilor acestor premii s-a desfăşurat în trei etape. La prima etapă, instituţiile media din Moldova au fost solicitate să propună câte trei candidaţi: un jurnalist din cadrul redacţiei şi doi – din alte redacţii. La a doua etapă, au propus candidaţi reprezentanţi ai ONG-urilor de media, serviciilor de presă, organizaţiilor internaţionale. Decizia finală (etapa a treia) a fost luată de către membri Consiliului de experţi de pe lângă CIJ, care s-au ghidat de rezultatele chestionări. Câştigătorii au fost stabiliţi cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

La desemnarea premianţilor s-a ţinut cont de următoarele criterii: profesionalism, obiectivitate, respectarea normelor deontologice, impactul asupra opiniei publice şi devotament faţă de profesie.

Gala premiilor „Zece jurnalişti ai anului” s-a desfăşurat cu susţinerea financiară a Misiunii OSCE în Moldova, Fondului Global pentru Prevenirea Conflictelor al Guvernului Marii Britanii şi ONU în Moldova.

Compania “Teleradio-Moldova” va produce o emisiune dedicată exclusiv persoanelor cu dizabilităţi

Compania publică „Teleradio-Moldova”  va produce în 2009 o emisiune dedicată persoanelor cu dizabilităţi.

După cum a comunicat pentru INFOTAG, Mariana Şlapac, preşedinte al CO „Telaradio-Moldova”, noua emisiune ar putea fi pusă pe post deja la începutul anului 2009.

„Compania Teleradio-Moldova a realizat un şir de emisiuni privind tematica celor mai trişti ca noi, am desfăşurat acţiuni de caritate pentru a colecta bani în susţinerea acestor persoane cu  un destin mai dur, dar totuşi mentalitatea noastră nu este una Europeană la acest capitol. Aceste persoane trebuie ţinute în vizor şi mediatizate intens pentru a le demonstra că suntem alături de ei, chiar prin emisiunile radio şi TV să familiarizăm societate civilă cu aceste persoane şi cu problemele stringente cu care se confruntă zilnic” a subliniat Şlapac. 

Mariana Matfei, asistentă la Centrul de resurse al asociaţiei „Motivaţie”, care este imobilizată într-un scaun cu rotile deja de 5 ani, consideră că asemenea emisiuni trebuie să apară regulat.

„Este foarte rău că societatea noastră nu este informată şi de aceea majoritate ne privesc indiferenţi, nu ne ajută, nu  i-au atitudine faţă de problemele cu ne  confruntăm. Îmi este foarte dificil să mă deplasez prin locurile publice deoarece nu sunt utilate special, chiar în majoritatea blocurilor de locuit sau în instituţiile publice nu există ascensoare sau scări corespunzător amenajate situaţiei noastre ” a menţionat Mariana.

INFOTAG precizează: În Moldova sînt înregistrate cca 143 mii persoane cu dizabilităţi. Dintre aceştia numai  aproximativ 7,3 mii invalizi sînt angajaţi în cîmpul muncii la diferite întreprinderi individuale şi de stat.